La rândul său, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Adrian Vasilescu, este de părere că înainte ca o mină de aur să fie redeschisă de către stat, autorităţile ar trebui să aplice o ecuaţie: costurile exploatării şi cât câştigă cel care exploatează. "Tare mă tem că sunt mari costurile şi nu ştiu cât ar putea să vândă în momentul de faţă România, pentru că aurul se vinde pe piaţa internaţională", a declarat Vasilescu.

Putem exploata anual cât Finlanda

Potrivit expertului superior din cadrul ANRM, Ştefan Hârşu, costurile redeschiderii minelor şi exploatării lor sunt foarte mari, iar statul nu-şi permite în momentul de faţă să facă o asemenea investiţie.

Pe de altă parte, Alexandru Pătruţi a explicat că, dacă România ar da undă verde exploatării aurului, ar putea produce cât Finlanda, cel mai mare producător european de aur: "La nivel naţional, rezervele de aur aflate în subsolul României sunt informaţii clasificate. Dar putem să discutăm despre datele deja publice, cum ar fi Roşia Montană, unde cantitatea vehiculată este de aproximativ 200-300 de tone de aur. Finlanda produce în jur de 11 tone pe an. Dacă ne gândim că Roşia Montană are 250 de tone, pe care doreşte să le exploateze în 20 de ani, a jungem la o producţie anuală de aur, numai din zăcământul Roşia Montană, comparabilă cu cea a celui mai mare producător de aur din Europa".

"Aurul în vremuri de criză"

Întrebat, în cadrul dezbaterii, de către moderatorul întâlnirii, Robert Turcescu, dacă statul ar trebui să demareze exploatarea aurului, în contextul actualei crize economice şi a evoluţiei preţului aurului, Adrian Vasilescu a explicat că aurul în vremuri de criză poate fi numit manta de vremea rea.

"Întotdeauna a fost o manta de vremea rea. Mai ales la noi, unde există un mit al aurului, mit care este impregnat la români. Din păcate, ducem aurul ca valoare dincolo de ce poate fi el în realitate: de la poeţi până la oameni de ştiinţă au crezut, de-a lungul vremurilor, că aurul ar putea fi mijlocul de bogăţie pentru oameni din această ţară. Niciodată, pentru nimeni, aurul nu a fost mijloc de îmbogăţire, decât pentru ruşi în vremurile de dinainte de ’89. De câte ori era o secetă puternică în Rusia, scoteau câteva vagoane pe piaţa mondială a aurului şi aduceau înapoi vagoane pline cu cereale", a mai spus Vasilescu.

Totuşi, reprezentantul BNR a explicat că rezerva naţională de aur a fiecărei ţări este importantă. De exemplu, România ocupă locul 30-31, cel puţin la nivelul băncilor centrale: "Suntem întro poziţie dincolo de medie. Media este între 100-150 de tone de aur, cam cât are România".

În opinia reprezentantului Băncii Centrale, de foarte multe decenii, americanii încearcă să imprime lumii o detaşare de aur, cel puţin de aurul monetar. Acesta a explicat că americanii au încurajat atât FMI-ul, cât şi băncile centrale să vândă aur, plecând de la ideea că, din totalul rezervelor internaţionale ale unei bănci centrale, aurul nu trebuie să reprezinte mai mult de 10%- 15%. Iar, potrivit calculelor, toată rezerva monetară a României este de 36 de miliarde de euro, valoarea aurului fiind de 3,4 miliarde de dolari. Pe de altă parte, SUA nu au vândut nici un gram.

OPINII

"BNR nu mai cumpără aur din mai multe motive. Eu vă spun unul singur: dacă ar cumpăra aur din ţară, ar însemna să plătească TVA. (...) dacă am fi nevoiţi să cumpărăm aur, n-am cumpăra aur din România. Am cumpăra din afară, pentru că este cu 24% mai ieftin"

"Înainte ca o mină de aur să fie redeschisă, a u to ri tăţile să aplice o ecuaţie: cos turile exploatării şi cât câş tigă exploatatorul. Mă tem că sunt mari costurile şi nu ştiu cât ar putea să vândă România, pentru că aurul se vinde pe piaţa in - ternaţională"
ADRIAN VASILESCU, consilier al guvernatorului BNR

BILANŢUL EXPLOATĂRILOR

Mitul "munţii noştri aur poartă" s-a schimbat

Potrivit preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Alexandru Pătruţi, mitul "munţii noştri aur poartă" este altfel în ziua de azi. "Dacă vorbim la scară istorică, mitul «munţii noştri aur poartă» este altfel în ziua de azi. S-au explotat vreo 2.000-2.500 de tone de aur, ceea ce clasează ţara noastră pe un loc onorabil, în primele zece ţări", a precizat Alexandru Pătruţi.

Potrivit datelor oferite de preşedintele ANRM, în perioada interbelică, societatea Mica a explotat în jur de 50 de tone de aur, iar, în perioada romană, se presupune că romanii au luat din Dacia între 200 sau 500 de tone de aur.

Pe de altă parte, Banca Naţională a României crede într-un echilibru al aurului şi a celorlalte valute aflate în rezerva BNR deşi, de cinci-şase ani, nu mai cumpără aur. "BNR nu mai cumpără din mai multe motive. Eu vă spun unul singur: dacă ar cumpăra aur din ţară, ar însemna să plătească TVA. În momentul de faţă, noi, dacă am fi nevoiţi să cumpărăm aur, nam cumpăra aur din România. Am cumpăra din afară, pentru că este cu 24% mai ieftin", a explicat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

EVZ SPUNE DA IMPLICĂRII

Dacă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Banca Centrală a avut o rezervă de 250 de tone de aur, în prezent o asemenea cantitate nu ar mai fi justificată, susţin specialiştii. Potrivit consilierului guver natorului BNR, Adrian Vasilescu, în 1943 rezerva Băncii Centrale era aşa de mare încât autorităţile germane au afirmat că leul este moneda cea mai bine acoperită din Europa. Acesta a explicat că, la acea vreme, erau alte legi şi alte reguli. "Oricât am mai vrea, leul nu mai poate fi acoperit în prezent cu aur", a adăugat acesta.

Nu se mai poate exploata aur ca înainte de ‘89

"Noi avem acum un leu care, în februarie 1998, a devenit pe jumătate convertibil şi, la 1 septembrie 2006, a devenit în totalitate convertibil. Asta face ca lucrurile să fie cu totul altfel. Cea uşescu subvenţiona explotarea minieră la greu, pentru că leul nu era convertibil. Pe el îl interesa un singur lucru: ce dolar poate să aducă în ţară contra aurului pe care îl scotea. Şi, când aurul nu a mai reuşit să aducă dolari, a luat o parte din producţia de aur de la Banca Naţională şi a vândut-o. În ultimii ani ai vieţii lui, pentru că a văzut că rezerva de aur este de fapt importantă, a stopat vânzarea şi a început din nou să mărească rezerva de aur. Acum suntem pe o piaţă deschisă, cu un leu convertibil", a mai spus Vasilescu. Cât priveşte redeschiderea minelor de aur din România, preşedintelele ANRM, Alexandru Pătruţi, consideră că statul ar putea face acest lucru de unul singur numai dacă ar avea capacitatea de a asigura sub venţio narea respectivelor exploatări, ceea ce este puţin probabil, din lipsa resurselor băneşti. De aceeaşi părere este şi consilierul guvernatorului BNR. "Oportuni tatea redeschiderii minelor de către stat depinde de raportul cost-beneficiu de exploatare, iar subvenţii de la buget pentru ace ste exploatări nu văd cum ar putea fi posibile", a conchis Vasilescu.

În aceste condiţii, şansa României de a valorifica resursele de aur de care dispune pare să depindă, cel puţin pentru moment, de identificarea unor investitori privaţi care să aibă capacitatea de a finanţa lucrări de o asemenea anvergură.

Dezbatere EVZ

Editura Evenimentul şi Capital spune povestea muntelui de aur. Publicaţia noastră a lansat o serie de dezbateri despre cum ar trebui exploatat aurul din Apuseni şi care sunt condiţiile în care extracţia bogăţiei din subsolul României se poate face fără a leza zona, vieţile locuitorilor şi, nu în ultimul rând, mediul. Iar, pe evz. ro se poate urmări filmul dezbaterii. Practic, încercăm să stabilim negru pe alb efectele economice, sociale şi ecologice ale unui astfel de proiect minier.

DILEMĂ

Investiţiile legate de redeschiderea minelor de aur, prea mari pentru sta

În timp ce consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a explicat că, în urmă cu 10 ani, aurul a devenit o marfă ca oricare alta, iar verificarea calităţii şi marcarea acestuia s-au mutat de la Banca Centrală la Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului, reprezentanta Grupului pentru Salvarea Roşiei Montane din ASE, Afrodia Iorgulescu, susţine că aurul nu poate fi văzut aşa şi că rezervele de metale preţioase din subsolul ţării ar trebui exploatate numai de către stat.

"Pentru că a crescut şi preţul cuprului, statul a redeschis, acum aproximativ un an, mina de la Roşia Poeni. Şi, pentru prima dată, este pe profit. Aşa se putea face şi cu minele de aur, având în vedere că preţul aurului este într- o continuă creştere. Una, cel puţin, trebuie să fie redeschisă", este de părere Iorgulescu.

În opinia acesteia, bogăţia galbenă a României ar trebui păstrată în subsol pe motiv că aurul este folosit "doar pentru a se face speculaţie".

"Nu trebuiau lichidate întreprinderile de aur"

Inginerul Gheorghe Manea, de la Institutul pentru studiul amenajării şi folosirii surselor de energie, crede că statul nu ar fi trebuit să închidă întreprinderile care se ocupau cu exploatarea aurului. "Dacă un produs este cotat la Bursă, iar la un moment dat producţia lui nu mai este rentabilă, nu se distruge, nu se lichidează întreprinderea, ci se intră în conservare până când conjuctura va fi din nou favorabilă", a explicat Manea.

Acesta a dat ca exemplu cazul de la Baia Mare, unde, după accidentul de mediu din 2000, firma a sistat producţia, şi-a pus în conservare fabrica şi, după ce s-au liniştit apele, s-a întors şi a continuat producţia. "Nici Germania nu a distrus fabrica de exploatare a aurului, deşi a trecut războiul peste ea. Germanii au respectat o regulă banală a economiei de piaţă. Or, la noi, s-au închis fabricile când preţul aurului era mic şi nu s-a respectat regula simplă aplicată de Germania", a conchis inginerul.

Statul nu ar putea administra exploatările miniere

Şi, pentru că nu mai există infrastructura necesară, iar majoritatea minelor sunt în paragină, redeschiderea lor ar costa prea mult statul. Practic, o asemenea investiţie nu poate fi suportată din banii publici, a explicat Pătruţi. Pe de altă parte, Manea a subliniat că redeschiderea minelor ar trebui făcută doar de stat, deşi a admis că autorităţile nu vor putea administra aşa cum trebuie exploatările miniere. Motivul: inginerul este de părere că orice proiect minier privat nu va aduce foarte mulţi bani la bugetul de stat

Aurul este considerat în mod tradiţional o valoare de refugiu care permite investitorilor să se protejeze de ameninţările inflaţioniste şi de volatilitatea pieţelor. Văzut ca o mană cerească de investitori, metalul preţios galben a avut în ultimii ani o evoluţie care nu i-a dezamăgit pe cei care au pariat pe el. Câştigurile asigurate de aur sunt greu de trecut cu vederea.

Potrivit brokerilor, factorul declanşator cel mai important rămâne pespectiva inflaţionistă relativ ridicată pentru marile pieţe globale. "În acest context, cel mai sigur refugiu pentru investitorii sofisticaţi rămân aurul şi celelalte metale preţioase", explică brokerii.

Cât valorează acum tezaurul trimis ruşilor

Dacă nu le-am fi trimis ruşilor tezaurul în 1916 şi am fi păstrat neatinsă rezerva de aur din 1944, potrivit lui Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului băncii centrale, România s-ar fi putut clasa pe locul 13 în clasamentul mondial al rezervelor de aur, deci cu aproape 20 de locuri mai sus decât poziţia ocupată acum.

Tezaurul trimis de România la Moscova în două faze, în 1916 şi 1917 includea, pe lângă multe obiecte de patrimoniu, 91,2 tone de aur, nerecuperate până acum, şi care sunt evaluate în prezent la 13 miliarde de lei (3,2 miliarde de euro).

Potrivit consilierului BNR, dacă celor 91 de tone de aur trimise la Moscova li s-ar adăuga stocul de aur al BNR din 1944, de 244 tone de aur (fond folosit ulterior pentru a plăti datoriile către anumite ţări) şi cele 106 tone incluse în rezerva de aur a BNR astăzi, s-ar ajunge la o cantitate totală de circa 440 tone, care ar poziţiona România pe locul 13 în lume din punct de vedere al rezervelor, imediat sub Banca Centrală Europeană.